Într-o schimbare fără precedent în peisajul financiar global, instituțiile bancare centrale din întreaga lume și-au intensificat achizițiile de aur, atingând un reper de 800 de tone doar în primele trei trimestre ale anului 2023, marcând o creștere semnificativă de 14% de la an la an. Această acumulare strategică indică o tactică mai amplă de fortificare împotriva presiunilor inflaționiste și de reducere a dependenței de dolarul american în cadrul rezervelor internaționale. Banca centrală a Chinei conduce această tendință, după ce a acumulat 181 de tone, ridicând astfel rezervele sale de aur la 4%. În plus, pe fondul incertitudinilor economice, consumatorii chinezi se îndreaptă din ce în ce mai mult spre aur ca activ preferat, căutând un depozit de bogăție fiabil în contextul unui sector imobiliar dificil, al devalorizării yuanului și al scăderii randamentelor.
În ciuda tendințelor convenționale ale pieței, conform cărora o întărire a dolarului american și o creștere a randamentelor obligațiunilor ar deprima prețul aurului, fervoarea susținută a băncilor centrale în materie de achiziții a susținut în mod paradoxal evaluarea metalului. Întrucât prețurile aurului sunt predominant denominate în dolari, un dolar puternic reduce în mod normal accesibilitatea aurului pe plan mondial, diminuându-i atractivitatea. În același timp, atracția aurului scade pe măsură ce randamentele obligațiunilor cresc, dat fiind că, spre deosebire de obligațiuni, aurul nu produce venituri regulate, ceea ce sporește costul de oportunitate al investiției în aur.
Prognoza traiectoriei achizițiilor de aur de către băncile centrale sugerează o posibilă depășire a recordului de achiziție de anul trecut, de 1.081 de tone. Această cerere robustă din partea băncilor centrale, împreună cu apetitul viguros al investitorilor chinezi, este pregătită să propulseze piața aurului spre vârful său, prețurile urmând să se apropie de zenitul istoric de 2.072 de dolari pe uncia troy, de la nivelul actual de 1.985 de dolari.
